De ce este adevarat acest lucru? Pentru ca atat gandurile, cat si cuvintele sunt forme de energie care actioaneaza atat asupra celui care le genereaza, cat si asupra celui catre care se indreapta. Totusi nimic din ceea ce emiti nu-ti mai apartine pe deplin. Un cuvant odata rostit capata o valoare intrinseca, isi exercita propria forta ca o entitate de sine statatoare. De aceea cuvintele rotite nu mai pot fi luate inapoi, ele nu se sterg pur si simplu cu buretele, ci isi graveaza propria urma atat pe timpanul receptorului, cat si in inima emitatorului. Ele pot vindeca sau pot ucide, exista cuvinte de lumina, dar si cuvinte toxice, asa cum exista binecuvantare, dar si blestem.
Va inchipuiti ce valoare au cuvintele daca Dumnezeu a creeat lumea doar cu unul singur, iar Ioacob a fost in stare sa se lupte cu ingerul pentru o binecuvantare? E drept ca forta cuvantului depinde si de resortul care il trimite in lume, depinde de vibratia spirituala a emitatorului si de incarcatura emotionala cu care acesta il investeste. Sunt cuvinte rostite doar din varful limbii, dar si cuvinte spune din adancul sufletului. Am observat ca lucrurile cu adevarat importante se rostesc doar in soapta, asta pentru ca ii ajunge cuvantului propria forta si nu mai e necesar sa il strigi in gura mare pentru ca el sa-si faca simtita prezenta. (mai mult…)